Nu e un articol de dragoste dar la fel de bine poate fi. E o regula care se aplica in toate tipurile de relatii interumane. Ceea ce spui, ramane spus asa ca, daca ceea ce vrei sa spui nu e mai frumos decat tacerea, mai bine nu mai spune. Am tot intalnit oameni care in numele „dreptatii” calca suflete in picioare. Dreptatea asta nu e o chestie a cuiva. Nu o detine cineva si o atribuie ulterior cui o merita. Dreptatea, din pacate, a devenit doar o scuza pentru care putem actiona gresit fara sa ne simtim prost.
Cu totii avem ganduri proprii despre oameni si situatii dar numai cei care considera ca gandurile lor reprezinta si dreptatea arunca cu ele in unii si in altii. Si eu gandesc despre unii oameni ca sunt prosti, rai sau hoti. Gandesc despre anumite femei ca sunt curve sau mai stiu eu cum. Gandesc, recunosc dar mai stiu si ca sunt gandurile mele si ca daca nu imi sunt cerute, nu trebuie sa le transform in vorbe. Stiu ca gandurile mele nu reprezinta dreptatea sau adevarul absolut. Nu o sa ma duc maine la un om bogat sa ii spun din senin ca eu cred ca el fura pentru a avea banii pe care ii are si apoi sa ii explic ca e normal sa ii spun asta pana nu ma conving de contrariul acuzatiei. Daca am vreo banuiala o transform in certitudine inainte sa o rostesc. Nu ma duc la o femeie sa o numesc curva pana imi demonstreaza ea ca nu e. Exemplele pot continua dar cel mai concludent exemplu ramane cel in care legislatia din toate tarile evoluate, nu baga oameni la inchisoare si nu ii numeste vinovati pana cand nu se domonstreaza faptic ca sunt.
Vorbele noastre sunt o temnita pentru cei din jur si totusi aruncam cu ele fara nicio remuscare. Numim un om in fel si chip fara sa conteze ca si atunci cand nu il vom mai numi tot va ramane numit candva astfel. Sentimentul pe care l-a trait un om jignit pe nedrept nu dispare in momentul in care tu realizezi ca ai gresit.
Scuzele tale ulterioare nu anuleaza momentul initial in care ai provocat durere.
Scuzele nu produc bucurie in timp ce greselile produc tristete.
Bucuria unui castig e usor umbrita de pierderea unei valori pe care nu trebuia sa o pierzi nici macar pentru o secunda dar, pe care altii ti-au luat-o doar pentru ca ai catigat.
Daca am fi mai atenti la gandurile noastre pe care le transformam in cuvinte, am contribui la o lume mai dreapta… nu la o lume care se lupta pentru dreptate. Sa nu uitam niciodata ca argumentul suprem intr-o disputa ramane tot tacerea. Daca nu ai nimic frumos de spus, de dragul dreptatii, te rog, nu umple linistea…