„Libertatea ta se termina unde incepe libertatea celuilalt”

Ce mi-aș dori cel mai mult pe lumea asta dacă aș avea capacitatea de a îmi îndeplini orice dorință? N-as invia-o pe mama ci as face citatul de mai sus să devină lege, nu citat.

Am avut timp in perioada de reculegere să mă gândesc la cele mai frumoase și fanteziste scenarii. Imediat după pierderea mamei, mintea mea, căutând o soluție să fenteze realitatea mult prea dureroasă, o lua pe câmpii și își imagina că avem puteri paranormale și putem învia morții. Pentru câteva momente visam că o aduc înapoi și nu mai durea atât de tare..

Totuși, după cele câteva momente, intervenea ceva mai presus de minte care mă întreba la ce aș aduce-o înapoi. Egoismul meu și nevoia mea de a fi iubită ar fi vrut-o înapoi însă lumea in care aș fi întors-o nu e una in care să îți dorești să trăiești.

Dacă la începuturile vieții mele eu o întrebam pe mama sute de „de ce-uri”, in ultima perioadă ea mă întreba același „de ce” constant.

„De ce sunt oamenii atât de răi mamă? „

De câte ori vedea câte o știre violenta și de câte ori citea câte un comentariu răutăcios la adresa mea venea de ce-ul… Nu am știut niciodată ce să îi răspund, nici ei si nici bunicii mele, căci si mamaia avea aceeași întrebare… In urma lor am rămas cu întrebarea. Mă doare să recunosc că răspunsul îl știu de mult dar n-am vrut să-l accept. Oamenii sunt atât de răi pentru că pot. Atât timp cât au voie să fie răi și pedepsele pentru răutatea lor sunt infinit mai blânde decât fapta lor in sine, oamenii vor continua să fie răi.

Uitându-mă la cazul fetei arse de vii pentru că a depus plângere pentru viol împotriva unui om care luase 5 vieți, răspunsul mi se confirmă încă o dată. Omul asta a putut să îi dea foc pentru că era liber să facă ce vrea in urma plângerii fetei. Omul asta a putut să o violeze pentru că era liber să facă ce vrea chiar și după ce omorâse 5 oameni.

Uitându-mă la reacțiile și comentările oamenilor am înțeles și că suntem departe de a ne face bine. Încă sunt mulți care condamnă victima. Știți de ce? Pentru că pot comenta astfel de opinii. Libertatea, atât de exprimare cât și generală, nu ar trebui să o aibă cei cărora empatia le lipsește.

Mă doare să afirm asta, dar chiar cred că răul poate fi extirpat doar printr-un rău mai mare.

Dacă pentru fiecare răutate verbală sau exprimată în scris, utilizatorul și-ar lua o palmă, răutatea verbală ar fi mai puțină. Dacă pentru fiecare palmă dată omul ar primi un pumn, ar fi mai puține palme date iar dacă pentru fiecare act de cruzime autorul ar fi supus unei torturi, actele de cruzime ar fi mai puține. Știu că logica mea duce până la pedeapsa capitală, dar tare frumos ar fi să fim mai putini și mai pașnici decât mai mulți și mai inumani…

Cum ar fi lumea noastră fără oameni care dau foc unui altor oameni ? Cum ar fi lumea noastră fără oameni care șnoptesc in bătaie alți oameni? Cum ar fi lumea noastră fără criminali și violatori? Si cât de rea ar fi lumea noastră fără cei 55% dintre noi care consideră că violul di violența e justificată?

Ăsta e genul meu de a evada de la realitate. Visez o lume mai bună, nu să câștig la loto sau să o invii pe mama…

Lasă un comentariu