Viața va merge inainte dar era mai frumoasa cu EA…

Acum ai tot timpul din lume să faci tot ce îți dorești fără ca nimeni să nu îți zică ceva. Poți să stai la băute cu băieții și 3 seri la rând și poți să agăți toate femeile care îți ies în cale. La urma urmei, nu te mai așteaptă nimeni acasă. Poți să te joci ore întregi pe computer și nimeni nu îți va spune să te oprești. Poți să faci mizerie și să lași totul vraiște în casă căci nimeni nu te va ruga să strângi.

Ai o casă goală și o viata care chiar merge înainte

Perna încă ii păstrează mirosul. Miroase a una din cele 100 de creme colorate care îți aglomerau baia… Cât spațiu ai acum în timp ce viata merge înainte!

Și-a strâns tot și, totuși, biletele din prima excursie pe care ați făcut-o, le găsești într-un plic uitat. Mai găsești și un șervețel de la restaurantul unde ați luat prima dată masa și toate biletele pe care vi le-ați lăsat vreodată pe frigider. Ah, Biletele!… pline de iubire și recunoștința pentru eroul pe care doar ea îl vedea în tine. Nu te-ai fi gândit vreodată că cineva ar putea să te iubească atât de mult cât să păstreze ani de zile lucruri fără vreo valoare și, totuși, ea a făcut-o.

Pentru un moment, nu îți sună telefonul cu vreo invitație, televizorul și laptopul sunt stinse și ești doar tu cu plicul ăla în mână. Și-a luat tot, dar amintirile ți le-a lăsat.

Îți amintești că nu doar ea te iubea. Îți amintești cât de mult o iubeai și tu. Îți amintești cum o priveai, la început, cum doarme în patul tău și câtă bucurie îți producea imaginea asta. Cum te grăbeai să ajungi acasă să o revezi. Cum te amuzai și o dojeneai că a cumpărat încă o cremă de care nu are nevoie. Îți amintești de neîndemânarea ei în bucătărie când voia să te surprindă plăcut. Asa ați ajuns prima oara la restaurant. Mâncarea ei nu avea niciun gust dar iubirea cu care o făcuse te făceau să o iubesti și mai mult. Îți amintești cat de mult râdeați împreună din nimic. N-ai mai râs de mult asa! 

Brusc realizezi că o iubeai mult…

Realizezi că iubeai momentele în care îți sarea în brate și nu îți mai dădea drumul. Se prindea de tine și aproape te sufoca.

Iubeai cum îți purta tricourile că a văzut ea în filme că e sexy să facă asta. De cele mai multe ori îi stăteau doar ciudat, dar era adorabilă oricum. Îți amintești cum te „forța” să vă uitați la filme siropoase și cum plângea de zici că ea trăia în film…cum capul ii devenea greu, pe umărul tău, adormind înainte de final.

Intre timp a învățat să gătească și să îți respecte spațiul personal. A crescut alături de tine. Făcea o mâncare delicioasă și te îmbrățișa câte 2 secunde, cât să nu te sufoce. A încetat să mai arunce banii pe prostii și ți-a eliberat spațiul din baie, să nu te deranjeze. Dar tot te deranja. Că insista să stai mai mult cu ea, că nu înțelegea nevoia ta de a ieși fără ea tot mai des. Într-o zi a înțeles-o. A înțeles că nu o mai iubeai și că niciodată nu o vei mai privi ca la început, că niciodată nu o vei mai lăsa sa te sufoce cu iubirea ei.

Si-a strâns tot și te-a lăsat să trăiești cum îți doreai, ca ultim gest al iubirii ce ți-a purtat-o. Știi și tu acum…viața merge înainte, dar era mai frumoasă cu EA!